Главная АвторыЖанрыО проекте
 
 

«Rendezvous cu Rama», Arthur Clarke

Найти другие книги автора/авторов: ,

Traducator: Mihai Dan Pavelescu

Editura: Multistar

An aparitie: 1991

1.В PAZA SPAЕўIALД‚

Mai devreme sau mai tîrziu trebuia să se întîmple. În ziua de 30 iunie 1908, Moscova trecu pe lîngă distrugere la numai trei ore şi patru mii de kilometri ― intervale infinitezimale pentru mărimea universului. La 12 februarie 1947, un alt oraş rus scăpă ca prin urechile acului, atunci cînd cel de al doilea meteorit gigant al secolului douăzeci explodă la mai puţin de patru sute de kilometri de Vladivostok, degajînd o energie comparabilă cu cea a recent inventatei bombe atomice…

Pe vremea aceea, oamenii nu deţineau nici un fel de apărare împotriva ultimelor proiectile ale bombardamentului cosmic ce brăzdase cîndva faţa Lumii. Meteoriţii din 1908 şi 1947 căzuseră în zone pustii, nelocuite; însă la sfîrşitul secolului douăzeci şi unu, pe Pămînt nu mai rămăsese nici o regiune pe care să se mai poată practica în linişte tirul ceresc. Specia umană se extinsese de la un pol la celălalt. Aşa încît, inevitabil…

La ora 9:46 G. M. T., Г®n dimineaЕЈa de 11 septembrie a superbei toamne a anului 2077, majoritatea locuitorilor Europei au zДѓrit un meteor orbitor apДѓrГ®nd pe cerul rДѓsДѓritean. DupДѓ cГ®teva secunde, deveni mai strДѓlucitor decГ®t soarele Еџi pe mДѓsurДѓ ce traversa bolta, la Г®nceput Г®ntr-o liniЕџte absolutДѓ, lДѓsa Г®n urma lui o dГ®rДѓ groasДѓ de praf Еџi fum.

ГЋncepu sДѓ se dezintegreze undeva deasupra Austriei, producГ®nd o serie de bubuituri atГ®t de puternice Г®ncГ®t peste un milion de oameni Еџi-au pierdut definitiv auzul. AceЕџtia au fost cei norocoЕџi.

 

DeplasГ®ndu-se cu o vitezДѓ de cincizeci de kilometri pe secundДѓ, o mie de tone de piatrДѓ Еџi metal s-au izbit de cГ®mpia din nordul Italiei, distrugГ®nd Г®n cГ®teva clipe incendiare o trudДѓ de veacuri. OraЕџele Padova Еџi Verona au fost Еџterse de pe faЕЈa PДѓmГ®ntului, iar ultimele minuni ale VeneЕЈiei s-au scufundat de-a pururi Г®n mare, cГ®nd apele Adriaticii s-au nДѓpustit mugind peste diguri pe urma trДѓznetului sosit din spaЕЈiu.

Au murit şase sute de mii de oameni, iar pagubele totale au depăşit un trilion de dolari. Pentru artă însă, pentru istorie şi ştiinţă, pentru umanitate ― pierderile au fost incalculabile. Parcă într-o singură dimineaţă se luptase şi se pierduse un război şi puţini oameni au încercat o satisfacţie deosebită în faptul că, pe măsură ce praful catastrofei se depunea încetişor, timp de luni de zile întregul Pămînt a fost martorul celor mai superbe răsărituri şi apusuri văzute vreodată de pe vremea lui Krakatoa.

După şocul iniţial, omenirea a reacţionat cu o hotărîre şi o unitate nebănuite în nici una din epocile anterioare. Înţelesese că un asemenea dezastru putea să nu se mai repete timp de o mie de ani… dar la fel de bine putea să aibă loc şi a doua zi. Iar data următoare consecinţele urmau să fie cumplite.

Foarte bine; nu avea sДѓ mai existe o datДѓ urmДѓtoare.

Cu o sutДѓ de ani Г®nainte, o lume mult mai sДѓracДѓ, cu resurse mult mai reduse, Г®Еџi risipise avuЕЈiile Г®ncercГ®nd sДѓ distrugДѓ armele lansate sinucigaЕџ de omenire Г®mpotriva ei Г®nsДѓЕџi. Efortul nu fusese niciodatДѓ Г®ncununat de succes, dar cele Г®nvДѓЕЈate atunci nu fuseserДѓ uitate. Acum puteau fi folosite Г®ntr-un scop mult mai nobil, Еџi la o scarДѓ infinit mai mare. Nici un meteorit atГ®t de masiv Г®ncГ®t sДѓ poatДѓ produce o catastrofДѓ n-avea sДѓ mai fie lДѓsat sДѓ depДѓЕџeascДѓ sistemele de apДѓrare ale Terrei.

 

Astfel a început Proiectul PAZA SPAŢIALA. După cincizeci de ani ― şi într-un mod pe care nici unul din creatorii săi nu l-ar fi putut anticipa ― el îşi justifică existenţa.

2.В INTRUS

ГЋn anul 2130, radarele instalate pe Marte descopereau zilnic aproximativ o duzinДѓ de noi asteroizi. Calculatoarele PAZEI SPAЕўIALE le determinau Г®n mod automat orbitele Еџi stocau informaЕЈiile Г®n memoriile lor uriaЕџe pentru ca, la fiecare cГ®teva luni, orice astronom interesat sДѓ aibДѓ acces la datele acumulate. Deja, acestea erau destul de impresionante.

De la descoperirea lui Ceres, cea mai mare din lumile minuscule ale asteroizilor, survenită în chiar prima zi a secolului nouăsprezece, se scurseseră peste o sută şi douăzeci de ani pentru înregistrarea primilor o mie de asteroizi. Cîteva sute fuseseră descoperiţi, pierduţi şi redescoperiţi, constituind un asemenea furnicar încît un astronom exasperat îi denumise ”paraziţii cerurilor”. Ar fi rămas însă uluit aflînd că PAZA SPAŢIALĂ ţinea în prezent evidenţa unei jumătăţi de milion.

Numai cei cinci giganЕЈi, Ceres, Pallas, Junona, Eunomia Еџi Vesta, depДѓЕџeau Г®n diametru douДѓ sute de kilometri; imensa majoritate erau doar niЕџte bolovani mai mari care Еџi-ar fi gДѓsit locul Г®ntr-un pДѓrculeЕЈ. Aproape toЕЈi se deplasau pe orbite aflate dincolo de Marte; PAZA SPAЕўIALA se interesa numai de puЕЈinii ce se apropiau de Soare atГ®t cГ®t sДѓ prezinte un pericol potenЕЈial pentru PДѓmГ®nt. Iar Г®n toatДѓ istoria viitoare a Sistemului Solar, nici mДѓcar unul dintr-o mie de asteroizi nu urma sДѓ treacДѓ la mai puЕЈin de un milion de kilometri de PДѓmГ®nt.

Obiectul catalogat iniЕЈial 31/439, dupДѓ anul Еџi ordinea descoperirii sale, a fost detectat Г®ncДѓ pe cГ®nd se afla Г®n afara orbitei lui Jupiter. PoziЕЈia lui nu reprezenta un lucru neobiЕџnuit; mulЕЈi asteroizi treceau dincolo de Saturn, Г®nainte de a reveni cДѓtre stДѓpГ®nul lor Г®ndepДѓrtat, Soarele. Iar Thule II, cel mai depДѓrtat, ajungea atГ®t de aproape de Uranus, Г®ncГ®t putea fi confundat cu un satelit rДѓtДѓcit al planetei.

Cu toate acestea, un contact radar la o asemenea distanţă era fără precedent; în mod limpede, 31/439 avea o mărime ieşită din comun. Analizînd intensitatea ecoului, calculatoarele i-au apreciat diametrul la minimum patruzeci de kilometri; un astfel de gigant nu mai fusese descoperit de o sută de ani. Părea însă incredibil că fusese ignorat atîta vreme…


Еще несколько книг в жанре «Прочая детская литература»

Теща в подарок, Наталья Александрова Читать →

Тренажер для трех граций, Наталья Александрова Читать →

Тройные неприятности, Наталья Александрова Читать →